Dintishor
miercuri, 25 septembrie 2013
Pustiu
Ne spânzuram
Tăcerile încercanate
Într-un copac beat.
Ne muşcau ţânţarii
De unghiile vinete de tristeţe;
Orice atingere se simtea.
Suflarea vântului
Ne batea pâna în suflet,
Până acolo se auzea
Ecoul pustietăţii.
(22 iulie 2004)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu